Ceasul biologic

Publicat în categoria Discuţii de Roxana

M-am gândit şi răzgândit despre ce subiect aş vrea să vă scriu. Şi m-am decis. Ceasul biologic al femeii. Când începe acest ceas să bată, oare? Când luaţi în braţe un bebeluş şi vi se îndoaie instant genunchii? Când te gândeşti că ai 28 de ani şi nu ai o relaţie stabilă şi că întotdeauna ţi-ai dorit casă plină de copii? Deja la vârstă asta nu găseşti decât d-ăia divortatii sau d-ăia pe care nu i-a vrut nici una. Sau o începe orologiul să bată atunci când te duci la nunta unei colege de liceu sau facultate şi îţi dai seamă că tu eşti singură nemăritată din tot colectivul? Ei, şi ce-i de făcut? Îmi iau geantă, îmi pun machiajul de seară ăla bunu’, mai iau o prietenă (mai urâtă ca mine) şi ies la agăţat prin cluburi. Mmm…nu, nu e bine nici aşa, că în cluburi găseşti numai aventuri de o noapte sau cel mult de o partidă.

Atunci hai să vorbesc cu toţi prietenii să-mi aranjeze întâlniri pe nevăzute. Mmm…nici aşa nu e bine. Intru pe mirc să asl pls? Neah. Offf…. Ce trebe dom’le să facem? Rămânem fete nemăritate? Că cică până la 25 de ani te măriţi singură şi apoi te mărită babele. Încă o mai aud pe bunica-mea: “Tu, să nu ajungi că aia a lu’ Maritza de peste drum, la 40 de ani şi cu 10 pisici, că cică a murit într-o noapte sufocată cu un ghemotoc de blană. Ia-ţi un bărbat: bun, rău, te bate, îl laşi şi cauţi altu’, da’ te ofileshti, maica, aşa. Păcat de tinereţile tale.”

Eh, da, mamaie.. e păcat. Dar, ştii mata’, când înaintezi în vârstă începi să ai nişte pretenţii de la omul cu care vrei să-ţi petreci tot restul vieţii (lui – că cică văduvele trăiesc mai mult ca bărbaţii) şi îţi vine foarte greu să spui “Ai du” când Gigel al tău se scărpina în nas cu acelaşi deget pe care şi l-a băgat mai devreme în ureche după un partz savuros. Că ştiţi voi, feţelor, că băieţii după ce ne-au cucerit deja nu se mai cenzurează, pe principiul “dacă mă iubeşte, mă iubeşte aşa cum sunt”.

Şi mai sunt unele care se resemnează şi zic: “eh, dacă e să fie, o să fie. N-o să stau acum să caut că bezmetică pe unu’ să mă ia de nevastă”. Dar apar depresiile în serile solitare, şi alcoolismu’ la femei şi liliecii în tanga (nu liliecii care poartă tanga, ci aceia care se găsesc în tanga). Va las să ajungeţi singure la o concluzie – ce e de făcut, căci nu aş putea să va dau un sfat aplicabil tuturor. Tot ce pot să spun este să nu rataţi o şansa în viaţă din motive greşite. Spor la agăţat, gagici.

A voastră Roxana

 Trimite acest articol prin email

 Loading ...