17
Adolescenţa
Publicat în categoria Dulce de OanaTimpul nu ne lasă vreme de gândit. Uneori mintea noastră devine gazdă pentru tot felul de idei neprevăzute în codul logicii comune şi astfel ne trezim zburând uşor , purtaţi pe aripi de secunde în locuri inedite , iar când realizăm că nisipul clepsidrei acelor momente s-a scurs de tot , ne dezechilibrăm subit şi topim în păreri de rău ceara minutelor.
De multe ori ne dăm seama cât de mult înseamnă pentru noi ceva , atunci când realizăm că-l putem pierde . Într-un fel , e o tendinţă de-a noastră de a regreta după ….
Cu timpul, toţi ne îndepărtăm uşor de acel ţărâm al inocenţei , în care visele se înfiripă şi aşteaptă să fie îndeplinite peste ani - copilăria , şi mai devreme sau mai târziu , nostalgia amintirilor ne va vizita sufletele. Nu va avea însă câştig de cauză când următoarea treaptă se cheamă ” Adolescenţă ”
Culeasă parcă din basmele cu ”voinici şi viteji” , cu fete frumoase , isteţe , adolescenţa este timpul afirmării propriilor idei ale copilului de ieri , e vremea primelor răspunsuri primite la întrebările chiar în subconştient puse , precum şi a dezvoltării originalităţii. Conflictul între generaţii vine şi el să îndârjească ”spiritul de luptător” al tânărului ce vrea să arate că are întradevăr ceva de spus, neputând sta pasiv şi să accepte doar ceea ce i se impune. Disputele pe teme variate cu toţi cei care nu se pot obişnui cu ideea că timpul a trecut ca o părere , lăsând în spate jucăriile şi acadelele , sunt doar mijoace de la trecere la un statut individual.
Adolescenţa nu se rezumă doar la vârsta socializării aspiraţiilor , a dificultăţilor de adaptae sau a independenţei excesive , devine mult mai mult , devine o stare de spirit care înconjoară cu vraja ei ciudată , care poate înălţa sau coborâ în acelaşi timp fără să lase drept de replică sau care dă tânărului posibilitatea de a-şi defini personalitatea , prin toate încercările inedite la care îl supune.
Neprevăzutul sau chiar riscul ne sunt prieteni în acest joc cu viaţa , în care noi ieşim de cele mai multe ori învingători , unde fiecare vis poate căpăta valenţe metaforice reale, iar orice iluzie este ocazia pentru momentele fermecătoare.
Numai că farmecul aparte al fiecărei clipe nu poate fi descris , ci doar simţit , căci conţine parcă ceva din bucuria încă netrăită a unei clipe anume, pe care ne-o dorim, deosebită şi care poate fi specială, în aşa fel gândurile pot influenţa uneori realitatea.
Aşa e cel puţin în adolescenţă …
A voastră Oana
Trimite acest articol prin email






Doar un singur comentariu? Tu de ce nu zici nimic?.
hmm…frumos…adolescenta…cea mai frumoasa perioada,a trecut…si totusi, raman amintirile!sunt alaturi de tine, oana!