03
Punctualitatea
Publicat în categoria Sfaturi de Anca
Eu cred că există două categorii de oameni, punctualii şi nepunctualii. Îmi e foarte greu să accept că ar exista o categorie de mijloc fiindcă asta-i în firea omului. Ori eşti punctual, ori nu. E ca şi cu spanacul. Ori îţi place, ori nu, nu exista „uneori da, alteori nu”. De ce mă frământă pe mine treaba asta, pentru că eu sunt o extremă a punctualităţii şi planificării, iar cei care sunt la polul opus îmi dau dureri de cap la propriu. Nu sunt capabilă să înţeleg cum îşi trăiesc unii viaţa întârziind tot timpul, pentru mine asta e echivalent cu lipsa respectului. Ori eşti punctual, atât în lucrurile importante cât şi în cele obişnuite, ori nu eşti. Cum poţi să pierzi trenul, avionul de nu ştiu câte ori în viaţă (din vina ta, nu a legăturilor proaste) este un mister pentru mine.
Amuzant e că cele mai bune prietene ale mele trăiesc total în afara timpului. De cate ori nu m-am enervat aşteptându-le până am realizat că orice aş face, ele vor întârzia oricum. Partea proastă e că eu nu am reuşit nicicum să fiu mai puţin punctuală, chiar dacă ştiam dinainte că voi aştepta ca proasta-n gară. Deşi cu prietenele şi defectul lor pot convieţui, cu bărbaţii nepunctuali nu m-am împăcat niciodată. Am avut mereu tendinţa de-ai descalifica repejor pentru că întotdeauna simţeam că un bărbat nepunctual în general mi-ar creea prea multe neajunsuri pentru a-l băga în seamă.
Dacă mă străduiesc să-mi aduc aminte, cred că am întârziat, fără nicio exagerare, de cel mult 3 ori în viaţă. Iar atunci când am zis scuza reală nu prea am fost crezută fiindcă eu nu numai că nu pot să întârzii, dar ajung mereu mai devreme. E absolut îngrozitor să aştepţi pe cineva mult timp. Cred că timpul maxim de aşteptare pe care am avut rabdare să-l suport a fost de 45 de minute. O veşnicie adică.
Partea şi mai proastă e ca în profesia mea am întâlnit majoritatea românilor nepunctuali. Pe scurt, sunt recrutor. (Nu e o meserie iubită de cei din jur 
pentru că din păcate sunt mulţi recrutori foarte slabi, dar nici de candidaţi nu mi-e ruşine.) Am aşteptat îndelung candidaţi nesimţiţi care nici măcar nu dădeau un telefon să spună că întârzie. Şi-apoi veneau cu scuze absurde că nu găseau adresa, când eu le trimiteam mailuri detaliate, cu harta, cu mijloacele de transport pe care puteau folosi, unde să coboare, când s-o ia la stânga şi la dreapta. Nu am cunoscut vreo altă companie care să ofere atâtea indicaţii şi totuşi majoritatea întârziau! Iar asta-mi dădea peste cap celălalte interviuri pentru că erau zile în care trebuia să programez câte 7. Şi cel mai tare nu m-ar fi deranjat că întarzie, dacă măcar ar fi avut bunăvoinţa să anunţe.
Poate o fi nepunctualitatea vreun defect naţional şi eu nu ştiu.
De ce o fi aşa de greu să ajungi la timp sau să anunţi dacă îţi dai seama că întârzii? Scuzele pur şi simplu nu ţin! Traficul în Bucureşti este într-adevăr infernal şi cu toate astea, unii sunt mereu punctuali şi alţii nu. Concluzia nu poate fi decât că alegi să fii punctual sau nu. De ce crezi că altora le face plăcere să aştepte după tine? De ce la anumite întruniri, stabilite la oră fixă, lumea începe sâ se adune după juma’ de oră? De ce la nunţi se întârzie mai întotdeauna (apropo de nuntă, nici acolo nu mi-am „permis” să întârzii)? De ce magazinele nu deschid la ora anunţată, însă se grăbesc să închidă înainte de terminarea programului ? (Am fost de curând să cumpăr nişte saci de ciment şi am ajuns cu 20 de minute înainte de închidere, dar ni s-a spus că nu ne mai pot da fiindcă au băgat sacii în magazie!? , să revenim a doua zi)
Degeaba le-am explicat că nu se face aşa ceva, că noi am venit să cumpărăm de milioane, nici că le-a păsat. Cică ei au strâns şi cu asta basta. Adică eu vin să cumpar de la tine, în limita orei afişate, iar tu mă tratezi cu sictir 
). Uite de-aia am eu ceva cu cei care nu sunt punctuali! În alt magazin, iarăşi, vroiam să fac nişte cumpărături generoase, dar mai era puţin până la închidere şi ne-au dat afară nu prea elegant. La magazinul alăturat însa, toată lumea a fost deosebit de amabilă, am stat chiar jumătate de oră peste programul lor de închidere, ne-au făcut şi-o reducere şi s-au ales şi ei c-un profit frumos. Uite-aşa se întampla că punctualitatea face o mare diferenţă!
Ştiu că nu pot schimba pe cineva, dar poate cei care nu sunt punctuali vor înţelege că au şi ei de pierdut, pe lângă faptul că îi deranjează pe cei corecţi şi mereu la timp care-i aşteaptă la nesfârşit…
A voastră Anca
Loading ...
Trimite acest articol prin email
17 comentarii. Tu de ce nu zici nimic?.
Am locuit aproape 3 ani in Portugalia. NU EXISTA PUNCTUALITATE acolo. Pentru mine a fost foarte greu la inceput. Toata lumea intarzie intre 1-2 ore. Indiferent daca e o rezervare la restaurant, o iesire cu prietenii sau un interviu. E acceptabil. Eu am fost nevoita sa incep sa avertizez persoanele ca mai mult de 10 minute nu astept.
Stefanias last blog post..Prima zi la cresa
asta chiar nu e bine deloc
şi mie mi se întâmplă uneori să nu ajung la timp, dar mereu fac în aşa fel încât să nu se întâmple. totuşi, Anca e cam radicală
Radicala, dar are dreptate. Eu nu astept nici 15 minute, si daca ar trebui sa primesc pe cineva la un interviu fii sigur ca dupa 10 minute ala este exclus din start, pentru ca sunt de parere ca nu te poti baza pe un om, oricat de bun in meseria lui, care nu-i in stare sa ajunga la o chestie importanta.
Adrianas last blog post..Punctualitatea
@Stefania, bine ca mi-ai zis. Chiar as fi vrut sa vizitez tara, dar acu’ ca mi-ai zis acest amanunt, ar fi un cosmar pentru mine
Oare cat tre’ sa astepti la restaurant??
@A.Faith, crede-ma, daca ai avea de-a face cu sute de oameni din care majoritatea sunt nepunctuali nush cat de bine ai reactiona.
@Adriana, deci tu esti mai rea decat mine
, fiindca eu eram in stare sa fac abstractie de asta- pentru inceput- daca omul avea ceva de dovedit. Desi am aceeasi parere ca tine per ansamblu. Iar programatorii intarzie mereeeeeeu!
Ancas last blog post..In curand…
Well, eu am o slabiciune pentru programatori… sa zicem ca i-as primi totusi dupa 15 minute, desi daca respectivul e atat de bun incat sa merite efortul m-as fi dus eu sa-l caut
Adrianas last blog post..Punctualitatea
nu mi-ar conveni deloc, dar asta nu înseamnă că unii nu merită circumstanţe atenuante. Adriana, îţi plac programatorii
?
@Adriana, chiar si la head hunting, tre’ sa-i primesti undeva, ca doar nu le-ai face vizita la firma concurenta
Si eu am o slabiciune, dar nu m-as fi maritat cu unul 
@A.Faith, sigur ca merita, de-aia nici nu-i dadeam la baie din prima
Ancas last blog post..In curand…
deci ai o slăbiciune şi pentru ciuly :)) ?
sigur, desi e cam cumintel pentru mine. Iubirea mea ramane manowar (blonda stie…).
Adrianas last blog post..Punctualitatea
buei, ma lasi? manowaru’ nu-i programator.
anyway, on topic: eu nu’s punctuala
nu intarzii la un interviu, nu pierd trenul/avionul, dar ajung tarziu la munca (mai putin cand e vreo urgenta). cred ca as putea spune ca sunt indolenta de fapt. nu ma agit decat cand arde.
Eu sunt punctuala cu scapari, mici, e cateva minute. Am insa 2 prieteneeeeeeeeee..wroar!
Fixam intalnirea la ora x, eu stiind ca o sa intrazie ajung la x+10/15 si tot stau si astept inca 5 min cel putin. Oricum e mai bine decat sa astept din start juma de ora. La un moment dat insa m-am suparat rau si trebuia sa o iau cu masina si am asteptat si asteptat si am plecat, lasand-o balta. N-am mai vorbit mult timp dupa aia!
In ce priveste interviurile mi se pare putin nesimtire chestia cu intarzierile, desi si mie mi s-a intamplat sa intarziu cate 10 min din simplu fapt ca nu am gasit loc de parcare. Dar nu spun nu stiam cum sa-mi mai cer scuze intervievatorului.
Iar magazinele no comment! Asa cum ne-am obisnuit unele magazine pur si simplu nu sunt interesate sa vanda: cei care deschid mai tarziu, inchid mai repede si ii doare-n cot de clienti. Dar la astia poti sa te frigi numai o data ca a doua oara nu mai calci pe acolo!
eu folosesc “programator” sau “calculatorist” pentru toti cei care au facut o scoala de socotitori :P, si oricum e irelevant ce face el exact (ca degeaba mi se explica, is mai blonda de felul meu), imi place mai mult pentru ca-i obraznic (vezi ce fina sunt?) . Imi plac baietii cu capul numai la pasiunile lor si le acord, in limite si consens, circumstante atenuante cand intarzie (se aplica si la fete, dar numai daca mi se pare mie ca pasiunea respectiva merita efortul).
Adrianas last blog post..Punctualitatea
Cred ca sufar de anxietate! De fiecare data cand e vorba de tren, autobuz, tramvai, avion, intru intr-o stare de neliniste ca poate nu ajung. Trebuie sa fiu cu cel putin 30 de min inainte! Cand este vorba de prieteni, incerc sa fiu punctuala, iar daca intarzii si ma incadrez in sfertul academic, este pentru ca nu suport sa astept dupa cineva, asa ca mai bine sunt asteptata:D. In ceea ce priveste o slujba sau un interviu, sunt de acord, nu este deloc indicat sa intarzii. Uneori chiar este bine sa te incadrezi intre a fi punctual cand trebuie, si a mai intarzia atunci cand ai ocazia!
Florys last blog post..Primul video interactiv pe YouTube
Ce-ar fi daca punctualii nu ar mai astepta niciodata dupa ceilalti? Si-ar schimba oare cei din urma comportamentul?
Ancas last blog post..In curand…
Anca a zis:
Ce-ar fi daca punctualii nu ar mai astepta niciodata dupa ceilalti? Si-ar schimba oare cei din urma comportamentul?
NU! Am incercat si nu merge!
alinas last blog post..La multi ani copilului meu drag!
Pana acum cativa ani eu eram ultima care ajungea la o intalnire cu prietenii mei (ok, si ei ajungeau cu 15 minute inainte, deci nu eram chiar vinovata ca se plictiseau asteptand, mai ales ca nu intarizam mai mult de 5 minute niciodata). Acum nu stiu, s-a luat cumva microbul, ca tot eu ajung prima
Onyxs last blog post..Blue Jacaranda
[...] ea fiind cea care lua interviuri. Cel mai des se prezintă proaspătul absolvent de facultate (dacă nu întârzie), dornic să învete şi plin de spirit de echipă. Nu stie nimic, dar el promite că o să [...]