Şpagă

Publicat în categoria Amărui, Sfaturi

Fac ce fac şi tot de belele dau. Azi, marţi, nu a fost o zi extraordinară. Se zice că marţea sunt 3 ceasuri rele. Ehh… eu am avut unu şi foarte rău. Eu fac Giurgiu-Bucureşti cam în fiecare zi, aşa şi ieri. Am ajuns la facultate, am suportat cele 4 ore de psihologie judiciară şi, ca tot omu, să vin spre casă, spre Giurgiu.

Încerc să scap din aglomeraţia de la City Mall, singurul semafor pe care-l întalnesc, şi pornesc spre Giurgiu. Trec de câteva sătuce până când, după vreo 20 de km, vine Poliţia după mine. Mă depăşeşte, trage în faţa mea, mă opreşte pe mine şi pe încă un tip.
”Actele la control.” Dau actele şi îmi spune să aştept. Stau vreo 5 minute în maşină. Între timp ei vorbeau cu celălalt tip. Se apropie unul dintre poliţişti de maşina mea.

”Domnişoară vi se suspendă permisul pe 3 luni! Aşteptaţi să scriu procesul verbal şi vă chem să semnaţi.”
Foarte nedumerită de ce am făcut, întreb: ”De ce mi se suspendă permisul?” El: ”Aţi trecut pe trecerea de pietoni fără să acordaţi prioritate.” Mă uit lung la el şi pleacă. Între timp pleacă şi tipul care fusese oprit odată cu mine. mă cheamă la ei la maşină, iar aici vine partea cea mai interesantă.

„Sunteţi conştinetă că vă iau permisul pe 3 luni şi primiţi amendă de 600 lei ? O să o plătiţi?”

Mă uit nedumerită. „Da, am să o plătesc.”

Ei se uitau ciudat la mine. „Dar sigur o plătiţi?”

„DA!”

Ei : „Atunci îmi pare rău că vă las fară permis. V-am mai văzut trecând pe aici. Unde lucraţi?” în timp ce se uitau pe acte.

Eu: „Nicăieri, sunt studentă.”

Unul dintre ei, mai cu tupeu: „Păi şi cum o rezolvăm că… te las pe picioare.”

„Eu : ”Asta e… nu am ce face.”

El : „Hai, dă 6 milioane şi rup procesu’ verbal.”

Hmmmm… În momentul ăla nu ştiam ce să fac : bani nu prea aveam la mine, nu-mi venea să cred că poliţia îmi cere şpagă! Mă uit lung la ei şi încerc să le explic că nu am 6 milioane la mine, că nu umblu cu atâţia bani după mine.

El (cel cu mai mult tupeu): ”Atunci cum rezolvăm? Mergem undeva? Bem ceva?” Deja mintea mea nu mai procesa bine. Nu-mi venea să cred! Erau totuşi nişte oameni ai legii. Vroiau să mă culc cu ei? Sau… ce? Poate mi s-a părut. Să scap îmi aduc aminte de cei 100 de dolari care-i aveam în portofel şi le spun că am doar 100 $.

El: „Cam puţin… dacă erau măcar euro…”

Eu: „Alţi bani nu am şi nici nu am de unde să fac rost.”

El: ”Hai adu banii dar să nu te vadă nimeni!”

Mă duc îngrozită spre maşină şi aduc banii. Primesc actele şi îmi aruncă un jegos ”te pup”. Am plecat îngrozită, nu ştiam ce să fac, să sun la poliţie? Să opresc în următoarea localitate la poliţie? Mi-am continuat drumul spre casă, încercând să mă calmez. Numai dădusem ŞPAGĂ niciodată şi nu am crezut că mi se poate întâmpla mie asta. Oare cel dinaintea mea câţi bani i-o fi dat?!

A voastră Oana